E Joy

Fericire in fiecare zi

Rolul medicului in viata de familie

Deoarece omul se naste, se dezvolta, traieste, se imbolnaveste, se trateaza, se vindeca sau moare intr-o familie care ii influenteaza starea de sanatate, familia reprezinta unul din obiectele de activitate ale medicului de familie.

De aceea, medicul de familie trebuie sa cunoasca particularitatile familiei,

modul in care ea poate influenta starea de sanatate a individului, bolile cu agregare familiala, precum si modul in care familia poate contribui la vindecarea lui.

Familia in sensul larg reprezinta o colectivitate umana formata prin inrudire (parinti, copii, bunici, veri, etc). In sens restrans, familia este definita ca o unitate sociala care ia nastere prin casatorie si consta din soti si copiii acestora.

Pe langa familia obisnuita mai exista si familii atipice cum ar fi coabitarea celor doi parteneri (concubinajul), familia monoparentala in care un parinte, de obicei mama, isi creste singura copiii, familia fara copii, familia vitrega in care unul din soti nu este parintele natural al copiilor sau al unuia dintre copii, familia cu copii infiati si mai nou destul de controversata familia homosexuala formata din doi parteneri de acelasi sex.

Functiile si scopurile familiei

– Functia sexuala: asigura satisfacerea in limite normale a nevoilor sexuale ale sotilor si previne aparitia bolilor venerice.

– Functia de reproducere asigura nasterea unor copii, perpetuarea familiei si a speciei umane.

– Functia de ingrijire: asigura ingrijirea reciproca a familiei, a varstnicilor, a copiilor si a bolnavilor.

– Functia de protectie asigura protectia fizica si psihica a membrilor familiei, creeaza un climat de siguranta si confort.

– Functia educativa asigura dezvoltarea neuropsihica a copiilor, cultivarea valorilor morale, educatia membrilor familiei.

– Functia economica asigura veniturile necesare pentru satisfacerea nevoilor familiei si ajutor reciproc din punct de vedere material.

Ciclurile vietii de familie

Familia este un sistem dinamic, care ca orice sistem apare, se formeaza, evolueaza, se dezvolta dupa care involueaza si dispare.

Asa si in cadrul familiei exista mai multe cicluri sau etape: formarea familiei prin casatorie, extensia familiei prin nasterea copiilor, contractia prin plecarea copiilor si dizolvarea, moartea sotului si/sau sotiei.

Casatoria, nasterea primului copil, plecarea lui, moartea unui sot sunt evenimente bruste la care membrii familiei nu au de obicei timpul necesar sa se adapteze si sa intre in noul rol acela de tata, mama, bunic, bunica, socru, soacra, vaduva, vaduv.

De aceea, in trecerea de la o etapa la alta pot sa apara anumite dezechilibre sau crize care pot sa influenteze starea de sanatate a membrilor familiei.

Medicul de familie va trebuie sa acorde o importanta deosebita acestor perioade de trecere de la o etapa la alta si sa rezolve problemele medicale pe care le intampina.

Familia optimala

In familia optima parintii sunt implicati in relatii afective puternice, au un grad inalt de satisfactie sexuala, nu sunt in competitie, ci si-au impartit puterea de influenta in mod egal si se completeaza reciproc, au relatii bune cu rudele si prietenii. Individul se simte foarte bine. El este satisfacut de ajutorul pe care il ofera familia, de intelegerea si participarea membrilor familiei la rezolvarea problemelor personale de climatul afectiv din familie si se simte bine sa-si petreaca timpul liber in cadrul familiei.

Familia disfunctionala

Partenerii isi disputa mereu drepturile si indatoririle.Au senzatia ca celalalt membru contribuie mai putin la functionalitatea familiei si astfel relatia este asimetrica.

De exemplu unul dintre soti poate considera ca celalalt este mai slab, mai bolnavicios sau nu castiga suficienti bani, sau o mama hipergrijulie isi poate aduce copilul in stare de dependenta si copilul se poate imbolnavi.

Mai exista situatii de pseudoarmonie familiala prin care intelegem camuflarea eventualelor conflicte familiale, familia dorind sa apara in fata lumii ca una unita si armonioasa.Aceasta pseudoarmonie poate fi expresia unei intelegeri tacite in vederea ascunderii conflictelor pentru a salva situatia sociala a celor doi parteneri.

Devieri ale comportamentului copiilor

Pot exista situatii in care copilul este agitat, obraznic, lenes, dezordonat, hot, egoist. Acest lucru poate fi datorat tocmai acestor situatii disfunctionale ale familiei care se reflecta in comportamentul copilului si in faptul ca el nu reuseste sa raspunda la exigentele la care este supus si atunci se impotriveste, se inchide in sine si refuza sa mai iubeasca pe altcineva in afara propriei persoane.

Rolul medicului de familie este acela de a sesiza astfel de situatii, mai ales cand parintele vine cu copilul la consultatie, sa explice parintilor ca, copilul nu accepta nici el prea usor rolul de invins si nici educatia familiala nu se poate desfasura sub forma unei lupte permanente de exploatare, de subjugare, de urmarie a celuilalt.

Defectele parintilor pot fi de severitate, rigiditate, intoleranta, brutalitate fata de copii, sau din contra parinti hiperprotectori care reduc autonomia copilului, il supravegheaza in mod exagerat toate acestea conducand la reactii anormale din partea copilului.

Devieri ale rolului matern

Exista posibilitatea ca dupa nastere mama sa refuze rolul matern, sa considere maternitatea ca o injosire, sa aiba atitudini masculine sau din contra sa manifeste o iubire de sine exagerata cu pseudoemancipare, cu tendinte perfectioniste si dominatoare.

Medicul de familie trebuie sa discute cu mama si s-o ajute sa-si inteleaga rolul matern ca pe ceva care se naste o data cu venirea primului copil, dar care se si educa si se formeaza in acelasi timp.

Medicul trebuie sa ajute mama, sa-i ofere cunostinte despre ingrijirea nou nascutului, sa treaca de depresia specifica perioadei de dupa nastere care in principiu tine pana la primul an de viata al copilului. Mama trebuie inteleasa si ajutata si de ceilalti membrii ai familiei in privinta educarii si ingrijirii copilului. Sarcina, nasterea, ingrijirea copilului in primii ani de viata este o situatie stresanta si epuizanta pentru mama.

De aceea, preluarea sarcinilor de crestere a copilului si de catre tata sau bona, respectarea weekend-urilor si a concediilor impreuna cu copilul, discutia cu un psiholog pot salva familia de aceasta situatie neplacuta sau chiar de la un divort.

Devieri ale rolului patern

Exista situatii in care tatal nu participa la viata de familie, este absent, prea distant, prea agresiv sau chiar violent.

De multe ori, tatal este cel care sustine familia si este plecat pentru perioade lungi in afara tarii. Mama trebuie sa preia toate atributele cresterii si ingrijirii copiilor.

Familia patologica se refera la:

– Familia conflictuala;

– Violenta in familie;

– Familia abandonata (parasirea familiei de catre unul din soti, arestarea unuia din soti);

– Familia in divort: neintelegeri majore, tensiuni si violente, impartirea bunurilor si custodiei copiilor;

– Familia cu consum de droguri: consum excesiv de alcool sau alte droguri, degradarea relatiilor dintre soti, dificultati in educarea copiilor, preluarea copiilor de catre centrele de ingrijire copii;

– Familia cu boli genetice, boli psihice (schizofrenie, oligofrenie, tulburari de comportament), boli venerice (sifilis, SIDA, etc.);

– Familia cu abuzuri sexuale, incestul (relatie sexuala intre frati sau intre copii si parinti).

Factorii care pot influenta sanatatea familiei:

– Membrii familiei: numarul de membrii, structura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite, antecedente personale si colaterale;

– Relatiile dintre membri: relatiile dintre soti, comunicarea, iubirea, increderea, relatiile cu copiii;

– Habitatul: locuinta, pozitia locuintei, numarul de camere, incalzirea, iluminarea, aprovizionarea cu apa potabila, dotari igienico-sanitare;

– Alimentatia: adecvarea alimentatiei conform varstei si activitatii depuse, obiceiuri si preferinte alimentare specifice familiei (alimente preparate cu prea multe grasimi, tendinta de a manca foarte iute sau foarte sarat sunt obiceiuri care trebuiesc evitate). Pot exista familii cu anumite orientari religioase care exclud din alimentatie carnea si produsele lactate, sau neprepararea termica a alimentelor, periclitand astfel sanatatea copiilor.

– Activitatea profesionala: in evaluarea sanatatii familiei, medicul tine cont de profesia membrilor, timpul de lucru, satisfactiile profesionale, noxe, suprasolicitarea fizica si psihica, hobby-uri periculoase (calculatorul si internetul care reprezinta o lume virtuala) in exces, pot devia comportamentul mai ales al adolescentilor, disfunctionalitati de adaptare la lumea reala.

– Nivelul economic: venitul familiei, modul de folosire al veniturilor, satisfacerea nevoilor membrilor familiei. Venitul in exces poate duce la devieri comportamentale de tip paranoic, de tip sindrom ADHD mai ales la copii carora li se ofera prea mult fara a fi necesar. Din contra, veniturile foarte mici nu satisfac nici macar nevoile elementare de intretinere a sanatatii (alimentatie) putand duce la carente alimentare mai ales la copii.

– Nivelul cultural: educatie, preocupari cultural educative, functii culturale, hobby-uri culturale necesare mai ales cresterii si dezvoltarii copiilor. Este mult mai util ca copilul sa aiba un hobby cultural: pian, vioara, pictura decat sa aiba un hobby de tip calculator, mers pe motocicleta (periculos pentru accidente).

– Odihna si timpul liber: concedii de odihna, odihna de sfarsit de saptamana, calatorii, excursii, practicarea unor sporturi.

– Relatiile sociale: relatiile familiei cu vecinii, cu rudele, apartenenta la diferite societati, asociatii, religii, cluburi. Toate acestea pot influenta conceptia despre viata de familie, alimentatie, profesie, orientari spirituale, culturale, sexuale. Aceste orientari pot fi constructive sau periculoase pentru sanatate, in functie de continutul lor.

Pentru medicul de familie nu este o problema atat de usoara sa cunoasca toti acesti factori care pot influenta sanatatea familiei, deoarece medicul are foarte multe familii in evidenta, unele discutii au un mare grad de intimitate in care medicul nu trebuie sa se amestece, membrii familiei nu sunt dispusi sa-i dea uneori informatiile necesare despre structura familiei, habitat, alimentatie, activitate profesionala, etc.

De aceea, el trebuie sa foloseasca la maximum situatiile in care membrii familiei trebuie sa fie dispusi sa-i ofere aceste informatii.

Situatiile in care medicul poate culege informatii privind starea de sanatate a familiei:

1. Inscrierea pe lista de asigurati: se va stabili numarul membrilor, varsta, sexul, profesia, domiciliul, starea de sanatate a membrilor familiei.

2. Casatoria: investigatia clinica si paraclinica a viitorilor soti, informatii privind antecedentele colaterale (boli familiale/ genetice).

3. Angajarea in serviciu: examenul clinic si efectuarea unor examene paraclinice (analize de sange, ECG, ecografie, explorari functionale respiratorii) pentru a se vedea daca individul corespunde profesiei pe care si-o doreste. Aceasta sarcina poate fi preluata si de examenul de medicina a muncii, care se face la inceputul angajarii si periodic pe parcursul practicarii profesiei.

4. Sarcina: investigatia clinica si paraclinica a gravidei si a sotului, stabilirea conditiilor de munca in situatia nou creata, examinarea periodica a gravidei.

5. Consultatii curente: medicul de familie culege informatii privind conditiile de viata, incalzirea locuintei, alimentatia, relatiile de familie.

6. Vizita la domiciliu: atunci cand este chemat medicul observa pe langa problemele bolnavului marimea locuintei, nivelul igienico-sanitar, nivelul economic, relatiile dintre membrii familiei.

Factori de risc care pot influenta starea de sanatate a familiei

– Factori genetici: predispozitie ereditara catre anumite boli, existenta unor deficiente genetice. Urmarirea unor boli cu agregare familiala: dislipidemiile familiale, cancerul, diabetul zaharat.

– Boli infectioase: deoarece familia este o unitate epidemiologica, un fel de microsistem microbiologic in care s-a stabilit un anumit echilibru, atunci cand apare o boala infectocontagioasa medicul de familie este obligat sa efectueze ancheta epidemiologica, adica sa stabileasca daca si ceilalti membrii sufera de aceleasi simptome sau boala de care s-a imbolnavit un membru ca in cazul tuberculozei, parazitozelor intestinale, virozelor respiratorii, toxiinfectiilor alimentare.

– Locuinta necorespunzatoare: aglomeratie, poluare sonora (obiceiuri de a asculta muzica la maxim mult timp, lucrari de reamenajare interminabile, poluare chimica, igrasie).

– Alimentatia necorespunzatoare: consum excesiv de sare, aport caloric excesiv la familii de obezi, mese neregulate, alimentatie tip fast-food.

– Obiceiuri necorespunzatoare: consum de alcool, fumat, sedentarism, munca excesiva, consumul de droguri, privitul indelung la televizor si calculator care pot dauna vederii si psihicului.

– Relatii necorespunzatoare: certuri, scandaluri, tensiuni psihice, neincredere, neajutorare, abandon.

– Stresuri familiale: imbolnavirea unui membru al familiei, divortul, probleme cu legile, decesul unui membru al familiei, despartirea cuplului, decesul unuia din parteneri sau a unui copil.