Nu putem ignora parerile specialistilor in nutritie cunoscuti la aceasta ora in Romania, asa cum nu putem ignora numarul mare de texte de pe Internet, preluate din diverse publicatii din Romania si din strainatate, care ne atrag atentia ca margarina nu este atat de sanatoasa. Nu este prima oara cand se scrie despre margarina la acest mod, iar cartile si Internetul sunt principalele surse de informare ale cetateanului.
Intr-adevar, margarina prezentata in articol nu se produce prin hidrogenare, dar, cu toate acestea, se sustine ca nici interesterificarea nu este cel mai sanatos procedeu: „Cele doua procedee de fabricatie (hidrogenarea si interesterificarea) sunt la fel de nocive. Margarina produsa prin hidrogenare nu este buna din cauza acizilor grasi trans. Interesterificarea, pe de alta parte, este un procedeu prin care se distruge structura naturala a grasimii si se inlocuieste cu una artificiala, prin redistribuirea la intamplare a acizilor grasi.
Acizii artificiali sunt mai nocivi decat cei naturali. Cum s-a demonstrat in timp ca hidrogenarea este nociva, asa se va demonstra si cu interesterificarea”, este de parere profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institului de Cercetari Alimentare din Bucuresti. In plus, margarina produsa prin hidrogenare este inclusa in categoria grasimilor care „vatama creierul” (citat din cartea intitulata „Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului”, Jean Carper, Editura Curtea Veche, 2004, p. 75). In aceeasi carte, la pagina 93, regasim Lista uleiurilor care contin mai multe grasimi omega-6 daunatoare pentru creier, printre care se afla si uleiul de floarea-soarelui, din care se pot obtine cele mai multe margarine la ora actuala (Sursa Departamentul pentru Agricultura).
La pagina 94 din cadrul aceleiasi carti sunt enumerate 7 cai prin care putem tine la distanta grasimile nocive de creier. Primele doua reguli spun asa: „Nu folositi ulei de porumb, de sofran (obisnuit) sau de floarea-soarelui (obisnuit).” „Nu folositi margarina facuta din uleiurile mai sus mentionate”. In ceea ce priveste efectele nefaste ale margarinei asupra organismului, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, citat de www.ecolife.ro, sustine ca materia prima in fabricarea margarinei sunt grasimile sub forma de uleiuri, care, prin procesul de hidrogenare, se transforma in grasimi saturate solide la temperatura camerei. Dupa opinia prof. Ghe. Mencinicopschi, „prin acest proces se distrug acizii grasi esentiali si se nasc acizii trans.
Practic, prin aceste modificari chimice este distrusa grasimea naturala, care nu mai este recunoscuta de organism, ceea ce inseamna ca o materie prima naturala supusa chimizarii se transforma intr-un produs artificial”, adauga specialistul. Este de preferat sa evitam sau sa limitam in alimentatia noastra grasimile saturate si trans, deoarece cresc colesterolul sanguin. Pe termen lung, margarina determina aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cand sunt asimilate de catre organism, grasimile hidrogenate afecteaza sistemul imunitar, determinand o sensibilitate mai mare la infectii si la intoxicatii.
Margarina poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor. Consumul de margarina si implicit de acizi grasi trans provoaca nasterea unor copii cu greutate scazuta si cu circumferinta mica a craniului. Femeile care alapteaza trebuie sa evite asemenea grasimi, pentru ca ajung in laptele matern si apoi in organismul sugarului. Margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, determina aparitia celulitei si solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizata”.
Aditivii raman periculosi In ceea ce priveste istoricul margarinei, in general, multe teorii sustin aparitia sa in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Desigur ca fiecare producator are istoria sa, insa, repet, materialul din Revista „Felicia” se referea la margarina, in general. Exemplificarea pe margarina Delma si Rama s-a facut dupa criteriul consumului lor ridicat. In privinta aditivilor alimentari, chiar daca sunt aprobati si avizati de Uniunea Europeana, aceasta nu inseamna ca ei nu produc nicio modificare in organism. Sa ne gandim doar la faptul ca, zilnic, oamenii nu consuma doar margarina in doza si concentratia admisa, ci si alte produse obtinute prin procesare, care la randul lor au in compozitie aditivi alimentari periculosi sau mai putin periculosi.
Datele despre aditivi din articol sunt inspirate din carti de specialitate: de exemplu: E 100 – curcumina -„Curcumina diminueaza activitatea microzomica, scade colesterolul seric, incetineste metabolismul acidului arahidonic via ciclooxigenazelor si lipoxigenazelor. Poate fi obtinuta si artificial prin sinteza chimica” sau E 202 – sorbat de potasiu – care in unele cazuri poate provoca alergii, astm. Consumul frecvent nu este recomandat mai ales persoanelor sensibile. (Gh. Mencinicopschi „Biblia alimentara”, p. 14, p. 28).
