Despre jurnalism de moda, design si oameni de suflet

Post date:

Author:

Category:

Sambata trecuta am participat pentru a doua oara la Seara Designerilor din Satu Mare, un eveniment organizat de Alena Ignatescu, designer la randul ei, absolventa a Universitatii de Arta din Oradea. Vizita mi-a prilejuit o avalansa de trairi pe care am hotarat sa v-o impartasesc cu drag si dor, pentru ca nu am mai facut gestul de destul de mult timp. Si s-au cam adunat…

In primul rand ar fi de subliniat faptul ca lucrurile continua sa se intample in Nordul tarii, poate chiar cu perspectiva de a uni Satu Mare cu Baia Mare intr-un eveniment regional, un eveniment care ar avea numai de castigat, pentru ca, nu-i asa?, ne invatam noua lectie a unirii. Apoi, lucrurile se intampla bine, pentru ca am avut parte de una din cele mai calde primiri, asa cum era acum ceva vreme la grupul designerilor baimareni. De aceea imi doresc ca cele doua grupuri sa se uneasca si sa isi gaseasca un drum comun si o ocazie sa prezinte de doua ori pe an, asa cum scrie la carte, mai ales ca se poate, exista toate sansele in aceasta directie.

Despre ceea ce am vazut la Satu Mare as vrea insa sa spun intr-un alt mod. Mai intai sa admir faptul ca scrie lumea despre eveniment (si evenimente, in general), apoi sa condamn lipsa de profesionalism cu care o face. Constat o avalansa a noilor scriitori in ale modei, din pacate si ca de obicei, scriitori amatori. Unii inteleg sa se ia de eveniment pe motive politice (sau de amorul artei, in multe alte cazuri), criticand locatia, aranjamentul, prezenta si doar pentru ca au simtit mirosul banilor, fara a tine cont de eforturile care se depun pentru o asemenea organizare. Altii ridica in slavi niste creatii care nu au nimic de-a face cu moda, doar pentru ca li se pare lor ca suna bine numele si apartenenta celui declarat designer.

Cum s-ar spune, se transforma peste noapte in critici de moda sau analisti, ca oricum termenul e la moda si el cat cuprinde (unde o fi facultatea asta de analisti intr-ale modei inca stau si ma intreb) si trateaza cu cea mai mare seriozitate toate ineptiile prezentate pe post de design vestimentar. Asadar, pe langa designeri care rasar ca ciupercile dupa ploaie (prin toate partile, iar Satu Mare nu a facut exceptie), mai avem parte si de jurnalisti de moda improvizati peste noapte. Evident, pentru toti moda a rasarit odata cu ei, nu are nici urma de trecut, de referinte. Sau, pardon, daca referintele sunt din cele de care stie tot poporul, gen design de entertainment, atunci brusc declaram revelatia sezonului, anului, tarii.

E strigator la cer, dar cam degeaba, pentru ca oricat am arata ce se intampla, distinsii se inmultesc intr-un ritm dureros si accelerat, iar eu am senzatia ca in locul eradicarii lor, ne vom alege cu retragerea noastra. Daca in capitala invazia pomponilor cu alura de fashion este deja ridicata la rang de arta, iar cei care fac sau crediteaza evenimente petrecute pe holuri de institutii isi iau titulatura de apartinatori ai domeniului, in provincie se nasc pui de mari creatori de moda care promoveaza noul tip de design, cel al faraonilor plasati pe penis si prezentati ca haute lenjerie… Ma scuzati, dar trebuie sa iau o pauza, cel putin una de ras…

Si a fost exact asa cum v-am descris, am avut parte de noul tip de chiloti, cel cu atarnaturi pe unde ne e lumea mai draga, completati cu alti faraoni plasati pe toate partile posibile, inclusiv pe dosul situatiei, ca nu cumva sa ramana vreo gaura neastupata.

Si pentru ca am fost in delir la vederea marii creatii, ca sa nu ma plictisesc, am mai avut parte si de alti ingeri si demoni, de care nici nu stiu cum sa mai spun. Erau cumva din acel nou val de BDSM, intrat deja in mainstream, de care evident ca au inceput toti sa vorbeasca fara sa cunoasca. In concluzie, mai bine tac eu, ca sa nu le promovez amatorismul lor. V-as mai spune si despre batmani, din aia de-ai lui Naumovici, dar esuati in fashion, insa ma abtin si aici. Situatia tinde sa o ia razna daca lumea nu reuseste sa inteleaga nici in ceasul al doisprezecelea ca designul are nevoie de studii, la fel ca si jurnalismul de moda si managementul de moda, si marketingul de moda, si PR-ul de moda.

Chiar ne ajunge cutitul la os, iar noi tot nu intelegem ca pentru aceste meserii e nevoie de STUDII. (Salut onor ministerul si programa la fel de neupdatata din vointa si putinta prea multora!) Pe cand speram ca fenomenul “bote” sa fi apus, iata-l ca face pui si inca nenumarati. Trist este ca isi dau importanta, sufera de grandomanie, se afiseaza pe toate partile posibile, invadeaza televiziunile, ne invadeaza si viata, iar eu una ma simt deja sufocata. Daca mai vad pomponi, pene, leopardoni, custi, gaini, lilieci, avatari, lanturi, hamuri, pute si maimute, voi lesina public in piata mare si imi voi da demisia din aceasta prea adorata meserie care a ajuns sa fie a tuturor si a nimanui.

Dar pentru ca era vorba de Satu Mare, de Seara Designerilor si de un om de suflet, Alena Ignatescu, am sa spun ca am avut parte si de cateva lucruri bune. Alina Firte si-a adus colectia super vandabila in fata clientilor, demonstrand a nu stiu cata oara ca e o Maria Lucia Hohan de Transilvania care isi cunoaste clientul si stie sa se vanda excelent (cu inspiratie cu tot).

Georgia Ciontos m-a uns pe suflet cu un simt al culorii intr-o colectie manifest impotriva exploatarilor de resurse naturale, a gazelor de sist in special (picaturile uleioase de hidrocarburi s-au dezlantuit prin tinutele Georgianei, chiar daca scolareste, dar cu efect); Zsolt Popa a povestit despre obi-uri intr-o maniera personala, printre multe texturi; Zita Pop a tinut un discurs al fermoarelor si daca ar fi mers pe varianta lor roz ar fi fost chiar bine. Monica Strango s-a asociat cu Pastor Mihaela prezentand haine si masti (mastile admirabile pe care le astept intr-un spectacol de sine statator), Anca Tomsa s-a jucat foarte direct cu portul osenesc pentru cei mari si cei mici, iar Alena Ignatescu a incheiat seara cu o colectie de inspiratie etno maghiara. Una peste alta, colectiile au fost destinate clientilor fiecarui designer in parte, la nivelul la care acestia s-au obisnuit. Lucrurile se intampla deci si e minunat.

Viitorul va capata desigur valente din ce in ce mai bune, mai ales atunci cand oameni minunati se aduna, pun mana de la mana, mai sunt si sustinuti de cei care pot si doresc. La Satu Mare a pus umarul si primaria si hotelurile Dana I si Dana II, iar publicul a fost prezent intr-un numar impresionant de mare.

Iar asta m-a facut sa uit de faptul ca in jur aveam numai cuconet proaspat afirmat pe gloriile pitziponcelii botoxate, lurexate, paietate, louboutinizate, dupa bunul exemplu al tuturor dragusancelor, lolitelor si columbenilor pe care i-am servit si ii servim zilnic cu stoicism.

Daca rasar jurnalisti si bloggeri (era sa ratez capitolul, dar mi-am adus la timp aminte de interventiile blonde ale unora care se pozeaza dimineata, la amiaz si seara si-apoi scriu zeci de pagini, de moda evident, cu o stiinta rar intalnita pentru care sunt invitate si ras-invitate de designeri, branduri, vipuri, glorii… ma scuzati, am ametit… intru onoare, renume si vanzari, traiasca banul si brandyul baut; sa nu ma condamnati la momentul capitularii, va rog!), rasar si designeri (pardon, creatori de moda, ca-s de chiloti, pomponi sau alte balarii putin mai conteaza), graficieni, fotografi, editorialisti, analisti, stilisti (vai, si aici invazia e barbara de-a dreptul, iar rezultatul muncii lor pe masura; nu mai enumar plasele, platformele, hamurile, claviculele, auriul, craniile, plasticurile, T-shirturile, papioanele, pleonasmele, exprimarile strict profesionale, tocanitele de pui si toata ceapa rasarita in cultura fashion profund romaneasca ), BDSM-isti si mult prea multi alti „-isti” de care nu mai poate respira sistemul, sa nu ma intrebati cand si de ce am sa pun punct. (Inca mai studiez varianta in care se poate face acest lucru, avand in vedere ca e care pe care.) Pana atunci insa va doresc un UNITI SALVAM!, ca poate vom salva si moda romaneasca intr-o zi, cat mai sunt oameni de suflet care sa o sustina.

STAY CONNECTED

2,451CititoriConectați-vă
0AbonațiAbonați-vă

INSTAGRAM

INTERVIU EXCLUSIV BRUCE! Despre drumul de la TIR, la dans si scena de la X FACTOR UK

L-ai putut admira in primele doua ediții ale emisiunii “Danseaza printre stele”, iar acum iși vede un alt vis implinit: dupa selecții extrem de riguroase...

Plimbare a la Vacanze Romane: Via Margutta

Am ajuns pe Via Margutta total intamplator, așa cum ajung de obicei pe strazile astea. In 2008 nimeream pe Via Giulia, numita dupa un...

Cum sa profiti de cele mai bune oferte de Craciun

Craciunul este unul dintre cele mai asteptate anotimpuri pentru marea majoritate a magazinelor din lume, din motive evidente, potentialul pe care il...